Iubind o bucata de carne inviata
ochii-aprinsi, barbia, pieptu-ti greu,
nimic nu te-atinge, dorinta idioata
ce razi de placerea trupului meu!
Cu brate inclestate gatul iti-mpresor.
Sarutu-mi suflarea din gura ti-o smulge,
scuipand-o inspre albul nor plutitor
ce-aprinde placerea si gandirea strapunge.
Visarea-ti rapesc, staltimbacule nebun
dorinta o sadesc caci aceea e vie,
la ce sa visezi fecioria de nun
cand dorinta carnala mereu te-imbie ?
De ce te opui, de ce-impotrivire aprinsa?
Totul e-un vis ce oricum se va stinge.
Visarea e goala, trista e iubirea-neatinsa.
Pacatul, placerea, dorinta te-invinge.
Insamantarea otetului
Daca o clipa zambetul s-ar stinge
Pustie ar fi viata, fara sens
Prin soarele aprins, acuma ninge
Ca alergatul fara-a fi in mers.
Si stand pe prispa amintirii stearsa
O lacrima ti se prelinge incet
E ca o plasa sparta, prea multa dreasa
Prin care se insamanteaza doar otet
O vreme a trecut mult, mult venin
Apoi tacerea a inceput sa-o roada
Si totul s-a amarat cu mult pelin
Fara sa simti ca plasa iar se-innoada
Ai taiat totul pt a izbuti sa treci
Prin neputinta-ti trista fara rost
Semanand boabe goale si prea reci
Intr-un pamant steril,dar tinand post.
Dar s-a rupt iar prea mult uzata plasa
Si ai ramas doar cu a ta acreala
Ce-ai imprastiat-o peste toti, aleasa
Mintindu-i ca aievea, dar era spoiala !
Pustie ar fi viata, fara sens
Prin soarele aprins, acuma ninge
Ca alergatul fara-a fi in mers.
Si stand pe prispa amintirii stearsa
O lacrima ti se prelinge incet
E ca o plasa sparta, prea multa dreasa
Prin care se insamanteaza doar otet
O vreme a trecut mult, mult venin
Apoi tacerea a inceput sa-o roada
Si totul s-a amarat cu mult pelin
Fara sa simti ca plasa iar se-innoada
Ai taiat totul pt a izbuti sa treci
Prin neputinta-ti trista fara rost
Semanand boabe goale si prea reci
Intr-un pamant steril,dar tinand post.
Dar s-a rupt iar prea mult uzata plasa
Si ai ramas doar cu a ta acreala
Ce-ai imprastiat-o peste toti, aleasa
Mintindu-i ca aievea, dar era spoiala !
1 octombrie - acum o zi trista
In disperarea aprinsa, dar albastra
A celui care-a fost si nu mai vine
Eu caut acum o pasare maiastra
Sa-si falfaie incet suflu prin mine.
Si dorul neincetat e-n flori de gheata
Si-as vrea sa reaprind ceea ce-a fost
Dar ce folos, cu focul inspre fata
Orice splendinda floare n-are rost!
Si-atunci raman tacuta in visare
Sperand ca focul sa devina rece
In amintirea celui care
Viata mi-a dat, fara sa-mi spuna: trece!
Zambind m-ai invatat ca totul are
Un sens ascuns, dar clar daca iubesti
Pe care sa-l feresti de nepasare
Pastrandu-l pt toti pe care-i ocrotesti.
Iti multumesc pt puterea data
Iti multumesc pt dorinta de a fi
Pt intelepte ganduri, dragostea-aratata
Pt speranta de-a putea zambi.
Sper sa pastram mereu iubirea data
Sa o putem transmite catre fii
Azi era ziua ta, dragule tata
Noi te iubim la fel si-am vrea aici sa fi!
A celui care-a fost si nu mai vine
Eu caut acum o pasare maiastra
Sa-si falfaie incet suflu prin mine.
Si dorul neincetat e-n flori de gheata
Si-as vrea sa reaprind ceea ce-a fost
Dar ce folos, cu focul inspre fata
Orice splendinda floare n-are rost!
Si-atunci raman tacuta in visare
Sperand ca focul sa devina rece
In amintirea celui care
Viata mi-a dat, fara sa-mi spuna: trece!
Zambind m-ai invatat ca totul are
Un sens ascuns, dar clar daca iubesti
Pe care sa-l feresti de nepasare
Pastrandu-l pt toti pe care-i ocrotesti.
Iti multumesc pt puterea data
Iti multumesc pt dorinta de a fi
Pt intelepte ganduri, dragostea-aratata
Pt speranta de-a putea zambi.
Sper sa pastram mereu iubirea data
Sa o putem transmite catre fii
Azi era ziua ta, dragule tata
Noi te iubim la fel si-am vrea aici sa fi!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)